PUERÍL, -Ă, puerili, -e, adj. Caracteristic copilului sau copilăriei, de copil; copilăresc, copilăros; p. ext. naiv; neserios. [Pr.: pu-e-] – Din fr. puéril.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUERÍL, -Ă adj. De copil; copilăresc, copilăros; (p. ext.) naiv; neserios, [Cf. fr. puéril, lat. puerilis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PUERÍL, -Ă adj. de copil; copilăresc, copilăros; (p. ext.) naiv; neserios. (< fr. puéril)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PUERÍL adj. 1. v. copilăresc. 2. v. neîntemeiat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PUERÍL adj. v. copilăresc, infantil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pueríl adj. m. (sil. pu-e-), pl. pueríli; f. sg. puerílă, pl. pueríle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUERÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de copii; propriu copiilor; copilăresc; infantil. 2) Care este lipsit de seriozitate; ca de copil; naiv; infantil; copilăros. Argumente ~e. /<fr. puéril
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink