Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: pui (vb.) (verb tranzitiv) , puire (substantiv feminin)   
PUÍRE s. f. (Reg.) Acțiunea de a pui3.V. pui3.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
puíre s. f., g.-d. art. puírii; pl. puíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUÍ3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre păsări) A face pui1. [Var.: puiá vb. I] – Din pui1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PUÍ pers. 3 puiéște intranz. rar A scoate pui; a se înmulți. /v. pui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PUI3 interj. (se folosește repetat ca strigăt cu care se cheamă, mai ales, puii de găină și găinile). /<lat. pulleus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PUÍ vb. v. copili, face, făta, goni, împerechea, împreuna, încrucișa, înfrăți, naște, plivi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pui interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pui, pui interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
puí vb., ind. prez. 3 sg. puiéște, imperf. 3 sg. puiá; conj. prez. 3 sg. și pl. puiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)