PUITÓR, -OÁRE, puitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Lucrător tipograf care alimentează cu coli de hârtie presa de imprimat. 2. S. n. (În sintagma) Puitor de mine = navă de luptă amenajată pentru transportul și punerea minelor marine. [Pr.: pu-i-] – Pune + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
puitór (persoană) s. m., pl. puitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
puitór (obiect) s. n., pl. puitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUITÓR ~i m. Muncitor specializat în aranjarea colilor de hârtie la presa de imprimat. ◊ ~ de mine navă militară amenajată pentru transportul și punerea minelor marine. [Sil. -pu-i-] /a pune + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
puitoáre (persoană) s. f., g.-d. art. puitoárei; pl. puitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink