PUNCTUALITÁTE s. f. Însușirea de a fi punctual. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. ponctualité (după punctual).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUNCTUALITÁTE f. Caracter punctual. [Sil. -tu-a-] /<fr. ponctualité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PUNCTUALITÁTE s.f. Însușirea de a fi punctual; exactitate, regularitate în executarea unei lucrări. [Cf. fr. ponctualité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PUNCTUALITÁTE s. f. însușirea de a fi punctual (1); exactitate, regularitate în executarea unei lucrări. (după fr. ponctualité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PUNCTUALITÁTE s. 1. exactitate, exactitudine. (~ cu care a venit la întâlnire.) 2. promptitudine. (Om de o rară ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
punctualitáte s. f. (sil. punc-tu-a-), g.-d. art. punctualității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink