PUPÍL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUPÍL, -Ă s.m. și f. Copil (băiat sau fată) minor aflat sub tutela cuiva. [Cf. fr. pupille, lat. pupillus, pupilla].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PUPÍL, -Ă s. m. f. minor aflat sub tutela cuiva. (< fr. pupille, lat. pupillus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pupíl s. m., pl. pupíli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUPÍL ~ă (~i, ~e) m. și f. Copil orfan aflat sub tutela cuiva. /<fr. pupille, lat. pupilus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink