PURICĂRÍE, puricării, s. f. (Rar) Mulțime mare de purici. [Var.: purecăríe s. f.] – Purice + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PURICĂRÍE f. rar Loc unde sunt adunați mulți purici; cuib de purici. /purice + suf. ~ărie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PURICĂRÍE s. (rar) purecime.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
puricăríe s. f., art. puricăría, g.-d. puricăríi, art. puricăríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink