PURÍST, -Ă, puriști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al purismului. 2. Adj. Care aparține purismului, privitor la purism; care practică purismul. – Din fr. puriste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PURÍST, -Ă adj. Referitor la purism. // s.m. și f. Adept al purismului. [< fr. puriste, cf. germ. Purist].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PURÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al purismului. (< fr. puriste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
puríst s. m., adj. m., pl. puríști; f. sg. purístă, pl. puríste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PURÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de purism; propriu purismului. /<fr. puriste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PURÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al purismului. /<fr. puriste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink