Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: pustiesc (adjectiv) , pustii (verb tranzitiv)   
pustiésc, pustiáscă, adj. (înv.) pustuicesc, de pustnic.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PUSTIÍ, pustiesc, vb. IV. 1. Tranz. A preface locuri fertile sau populate în locuri pustii; a devasta. 2. Refl. (Pop.) A se refugia, a se izola; a pribegi. 3. Tranz. A părăsi pe cineva sau ceva, a lăsa pustiu. – Din pustiu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PUSTIÍ ~ésc tranz. (case, localități, terenuri etc.) A transforma în pustiu prin distrugere; a devasta. /Din pustiu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PUSTIÍ mă ~ésc intranz. 1) A se pierde printre străini; a fi departe de locurile natale. 2) rar A se retrage în singurătate; a se însingura. /Din pustiu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PUSTIÍ vb. v. distruge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PUSTIÍ vb. v. abandona, asasina, lăsa, omorî, părăgini, părăsi, sălbătici, suprima, ucide.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pustií vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pustiésc, imperf. 3 sg. pustiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pustiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)