Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PUTREFIÁ, pers. 3 putrefiază, vb. I. Refl. (Livr.) A putrezi (1). [Pr.: -fi-a] – Din fr. putréfier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUTREFIÁ vb. I. refl. A intra în putrefacție, a putrezi. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. putréfier, cf. lat. putris – putred, facere – a face].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PUTREFIÁ vb. refl. a intra în putrefacție; a putrezi. (< fr. putréfier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PUTREFÍÁ vb. v. descompune, putrezi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
putrefiá vb. (sil. -tre-fi-a), ind. prez. 3 sg. putrefiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. putrefiéze (sil. -fi-e-); ger. putrefiínd (sil. -fi-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE PUTREFIÁ pers. 3 se ~ză intranz. rar (despre substanțe organice) A fi în putrefacție; a pierde total structura inițială prin descompunere; a putrezi. /<fr. putréfier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink