PĂHĂRÉL, păhărele, s. n. Diminutiv al lui pahar; păhăraș, păhăruș, păhăruț. – Pahar + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂHĂRÉL s. păhăruț, (pop.) păhăraș, păhăruș. (Un ~ de cristal.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păhărél s. n., pl. păhăréle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink