Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
PẮSTURÄ‚ s. f. Polen floral adunat È™i depozitat de albine în celulele fagurilor, care serveÈ™te ca hrană albinelor È™i puietului din stup. [Acc. È™i: păstúră] – Lat. pastura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂSTÚRĂ f. Produs apicol provenit din prelucrarea polenului floral și depozitat în celulele fagurilor, servind drept hrană pentru puiet și albine. [G.-D. păsturei; Acc. și păstură] /<lat. pastura
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂSTÚRĂ s. propolis. (~ din fagurii de miere.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păstúră, păstúri, s.f. (reg.) 1. șervet, ștergar, merindare. 2. năframă, broboadă. 3. catrință, fotă dinapoi.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
păstúră (-ri), s. f. – Partea din spate a catrinÈ›ei. Origine necunoscută. Der. din pînzătură nu e posibilă (Tiktin; Candrea), iar cea din lat. expassus (Giuglea, RF, II, 56) este la fel de dificilă. După V. Buescu, R. Études roum., III, 163-66, din lat. *postÅ«ra ‹ post, formaÈ›ie care pare dificilă (-Å«ra se ataÈ™ează de obicei la teme verbale).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
păstură/păstúră s. f., g.-d. art. păsturei/păstúrei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink