Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PĂTIMÍRE, pătimiri, s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a pătimi; patimă, suferință, chin. ♦ Boală. – V. pătimi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂTIMÍRE s. v. chin.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂTIMÍRE s. v. afecțiune, boală, maladie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pătimíre s. f., g.-d. art. pătimírii; pl. pătimíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂTIMÍ, pătimesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și intranz. A suferi, a îndura, a răbda, a păți. 2. Intranz. A fi bolnav, a zăcea. – Din patimă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PĂTIMÍ ~ésc 1. intranz. A trece prin patimi; a avea o durere fizică sau morală (cauzată de o boală sau de diferite greutăți, neplăceri etc.); a suferi. 2. tranz. A suporta depășind cu greu; a îndura. /Din patimă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂTIMÍRE ~i f. 1) v. A PĂTIMI. 2) Suferință fizică sau morală. 3) înv. Alterare de natură organică sau funcțională a stării normale a unui organism uman; boală. /v. a pătimi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂTIMÍ vb. 1. v. îndura. 2. a suferi, (înv. și pop.) a se munci. (De multe a mai ~!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂTIMÍ vb. v. suferi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pătimí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătimésc, imperf. 3 sg. pătimeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pătimeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink