PĂTRÁTIC, -Ă, pătratici, -ce, adj. Care are formă de patrulater. – Pătrat + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pătrátic adj. m. (sil. -tra-), pl. pătrátici; f. sg. pătrátică, pl. pătrátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂTRÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de pătrat; propriu pătratului. 2) Care are forma unui patrulater. [Sil. -tra-] /pătrat + suf. ~ic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink