Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RĂBDĂTÓR, -OÁRE, răbdători, -oare, adj. 1. Care suportă cu tărie (și fără împotrivire) neplăceri fizice sau morale. ♦ (Despre lucruri) Rezistent, durabil. 2. Perseverent, stăruitor, tenace. – Răbda + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂBDĂTÓR adj. 1. îndurător, (pop.) răbduriu. (E foarte ~ în fața suferinței.) 2. (livr.) pacient, (înv. și pop.) răbduriu, (pop.) pilos, (înv.) suferitor. (Se arată ~ cu noi.) 3. perseverent, stăruitor, tenace, (livr.) pacient, (rar) răbduriu, (astăzi rar) străduitor, (pop.) pilos, (înv.) nevoitor. (O fire ~oare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂBDĂTÓR adj. v. concesiv, indulgent, îngă-duitor, tolerant.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răbdătór adj. m., pl. răbdătóri; f. sg. și pl. răbdătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂBDĂTÓR1 adv. Cu răbdare. /a răbda + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂBDĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care rabdă, care suportă cu tărie; îndurător. E foarte ~ în fața suferinței. / a răbda + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)