Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: răguși (verb) , răgușit (adjectiv)   
RĂGUȘÍT, -Ă, răgușiți, -te, adj. Care vorbește sau strigă gros, dogit din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale; hodorogit; (despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor; adesea adverbial) îngroșat și slăbit. – V. răguși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂGUȘÍT adj. 1. (reg.) răgorit. (Om ~.) 2. hârâit, hârâitor, (reg.) siteav, (fig.) dogit, hodorogit, spart. (Un glas ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂGUȘÍ, răgușesc, vb. IV. Intranz. A i se îngroșa și a-i slăbi cuiva vocea din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale. – Et. nec. Cf. gușă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RĂGUȘÍ ~ésc intranz. 1) (despre persoane sau despre animale) A-și pierde claritatea vocii, producând sunete înfundate. 2) (despre glas, voce, sunete) A deveni mai slab și mai înfundat. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂGUȘÍT ~tă (~ți, ~te) 1) și substan-tival (despre ființe) v. A RĂGUȘI. 2) și adver-bial (despre glasuri) Care este îngroșat și slăbit din cauza unei inflamații. Vorbește ~. /v. a răguși
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂGUȘÍ vb. (reg.) a sitivi, (Mold. și Transilv.) a (se) știri, (fig.) a se dogi, a se hodorogi. (Ai ~ de tot; i-a ~ glasul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răgușí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răgușésc, imperf. 3 sg. răgușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. răgușeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)