Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
RĂSCOÁLĂ, răscoale, s. f. 1. Răzvrătire spontană și neorganizată a țărănimii oprimate; revoltă, răzmeriță. ♦ Fig. Protest. 2. Fig. Zarvă, agitație. – Din răscula. Cf. sl. rasckola „schismă, despărțire”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂSCOÁLĂ s. răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă, (livr.) sedițiune, (înv. și pop.) rebelie, (pop. și fam.) tevatură, (pop.) revoluție, ridicare, sculare, (înv.) burzuluială, răzvală, rocoș, rocoșeală, rocoșenie, rocoșire, rocoșit, rocoșitură, zaveră, (înv., prin Mold;) bont, (turcism înv.) zulum, zurba, zurbalâc, (tig.) tulburare (A izbucnit o puternică ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răscoálă s. f., g.-d. art. răscoálei; pl. răscoále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂSCOLÍ, (I 1, II) răscolesc, (I 2) răscól, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. A face dezordine căutând pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amănuntul; a scotoci. ♦ Tranz. A scormoni focul, jeraticul pentru a-l înviora. ♦ Tranz. A scurma, a râcâi pământul; p. ext. a ara. ♦ Tranz. A stârni praful, valurile etc. ♦ Tranz. A face să devină acut; a reactiva. ♦ Tranz. A tulbura. 2. Tranz. A face să se răzvrătească, să se revolte; a agita. II. Tranz. (Pop.) A desface toamna stâna, alegând oile după fiecare proprietar în parte. – Din sl. raskoliti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂSCULÁ, răscól, vb. I. Tranz. și refl. A (se) ridica împotriva unei nedreptăți, a unei asupriri; a porni sau a face să pornească lupta, răscoala; a (se) răzvrăti. ♦ Fig. A (se) indigna, a (se) revolta. – Răs- + scula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RĂSCULÁ răscól tranz. A face să se răscoale. /răs- + a scula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE RĂSCULÁ mă răscól intranz. A face răscoală; a se răzvrăti; a se revolta. /răs- + a se scula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂSCOÁLĂ ~e f. 1) Mișcare violentă de protest (a țăranilor) împotriva asupritorilor; rebeliune; revoltă. 2) fig. Manifestare energică împotriva unui fapt; protest. /v. a (se) răscula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂSCOLÍ vb. 1. v. căuta. 2. v. deranja. 3. v. stârni. 4. v. scormoni. *5. (PĂSTORIT) (reg.) a răvăși. (A ~ stâna, toamna.) 6. v. tulbura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂSCOLÍ vb. v. răscula, răzvrăti, revolta, ridica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂSCULÁ vb. a (se) răzvrăti, a (se) revolta, a (se) ridica, (pop.) a (se) scula, (înv.) a (se) burzului, a (se) pristăvi, a (se) răscoli, a (se) răzmiriți, a (se) răzvesti, a (se) rebela, a (se) rocoși, a (se) semeți, a (se) zavergisi. (Masele s-au ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răscolí vb. (a scotoci, a enerva, a desface stâna) ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscolésc, imperf. 3 sg. răscoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. răscoleáscă; (a agita) ind. prez. 3 sg. răscoálă /răscoléște; conj. prez. 3 sg. și pl. răscoále /răscoleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
răsculá vb., ind. prez. 1 sg. răscól, 3 sg. și pl. răscoálă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂSCOALA DIN 1907, cea mai puternică răscoală țărănească din istoria României moderne, izbucnită la capătul unui lanț de mișcări țărănești, desfășurate după 1888. Printre cauzele răscoalei: menținerea a numeroase vestigii feudale în agricultură, repartiția inechitabilă a proprietății funciare. Declanșată în N Moldovei, la Flămânzi (8/21 febr. 1907), răscoala s-a întins cu rapiditate, cuprinzând întreaga țară, țăranii arzând conacele și registrele cu învoielile agrare îndreptându-se spre reședințele județene. Reprimată cu ajutorul armatei, răscoala s-a soldat cu numeroase victime omenești. A avut un larg ecou în țară și peste hotare.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)