Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RĂSUNĂTÓR, -OÁRE, răsunători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care sună puternic și prelung; care se aude de (sau până) departe. ♦ (Despre spații) În care se împrăștie sau se concentrează zgomote, sunete. ♦ Fig. Care produce uimire, care impresionează puternic; care este de mare efect; extrem de mare. – Răsuna + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂSUNĂTÓR adj. 1. v. puternic. 2. v. sonor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂSUNĂTÓR adj. v. strălucit, strălucitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răsunătór adj. m., pl. răsunătóri; f. sg. și pl. răsunătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂSUNĂTÓR1 adv. Cu răsunet. / a răsuna + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂSUNĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care răsună; rezonant. Cu glas ~. 2) (de-spre spații) Care mărește intensitatea și durata sunetului. 3) fig. Care are mare răsunet; care produce o impresie puternică; care are rezonanță. Succes ~. / a răsuna + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)