Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RĂUFĂCĂTÓR, -OÁRE, răufăcători, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care face sau aduce (mult) rău altora, care contravine legilor morale și sociale; făcător de rele. – Rău + făcător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂUFĂCĂTÓR s. v. infractor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Răufăcător ≠ binefăcător
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
răufăcătór s. m., adj. m., pl. răufăcătóri; f. sg. și pl. răufăcătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂUFĂCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care face rău, care încalcă normele și legile; făcător de rele; infractor. /rău + făcător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)