Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: răzătoare (substantiv feminin) , răzător (substantiv neutru)   
RĂZĂTOÁRE, răzători, s. f. 1. Obiect de forme și de dimensiuni diferite, întrebuințat în bucătărie pentru ras legume, fructe, cașcaval etc.; răzuitoare. 2. Obiect de lemn sau de oțel, în formă de lamă, așezat la intrarea unei case, de care se rade noroiul de pe încălțăminte. – Rade + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂZĂTOÁRE s. răzuitoare, (Transilv. și Ban.) răzălău. (~ pentru morcovi.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răzătoáre s. f., g.-d. art. răzătórii; pl. răzătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂZĂTOÁRE răzătóri f. 1) Unealtă de uz casnic folosită pentru ras produse alimentare (legume, fructe, brânză etc.); răzuitor. A da prin răzătoare. 2) Obiect format din una sau mai multe lame paralele, fixat la intrarea într-o casă, de care se rade noroiul de pe încălțăminte. [G.-D. răzătorii] /a roade + suf. ~ătoare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂZĂTÓR s. v. otic, răvar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)