Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
RADIÉRE1, radieri, s. f. Faptul de a radia1; radiație. [Pr.: -di-e-] – V. radia1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIÉRE2, radieri, s. f. (Jur.) Acțiunea de a radia2 și rezultatul ei; ștergere dintr-un registru a inscripției privitoare la anumite acte sau drepturi. [Pr.: -di-e-] – V. radia2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIÉRE s.f. Faptul, acțiunea de a radia și rezultatul ei. [Pron. -di-e-. / < radia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIÉRE s. 1. v. radiație. 2. v. degajare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
radiére (radiație, ștergere dintr-un registru) s. f., g.-d. art. radiérii; pl. radiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RADIÁ1, radiez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. (La pers. 3) A emite, a împrăștia raze de lumină, de căldură, unde sonore sau fascicule de particule radial, în toate direcțiile. 2. Intranz. Fig. A avea o înfățișare care reflectă fericire, bucurie etc.; a fi vesel, surâzător, bine dispus, jovial. [Pr.: -di-a] – Din lat. radiare, fr. radier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIÁ2, radiez, vb. I. Tranz. (Jur.) A șterge dintr-un registru, a scoate din evidență, a face operația de radiere. [Pr.: di-a] – Din fr. radier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIÉR, radiere, s. n. 1. Tip de fundație alcătuit dintr-un planșeu de beton armat care se întinde de obicei sub întreaga construcție pe care o susține. 2. Căptușeală de beton, de bolovani sau de pavele executată pe fundul albiei unei ape, între picioarele unui pod etc., pentru a împiedica eroziunea, spălarea pământului de către ape și adâncirea albiei. 3. Boltă de beton sau de piatră așezată la baza unui tunel. [Pr.: -di-er] – Din fr. radier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIÉRĂ, radiere, s. f. Gumă de șters. [Pr.: -di-e-] – Din germ. Radier[gummi].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RADIÁ1 ~éz 1. tranz. (raze de lumină sau de căldură, unde sonore, elemente etc.) A împrăștia în toate direcțiile; a împrăștia radial; a emite, a iradia. 2. intranz. fig. (despre persoane sau despre fața lor) A exprima încântare. ~ de bucurie. [Sil. -di-a] /<fr. radier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A RADIÁ2 ~éz tranz. jur. (cuvinte, inscripții etc.) A face să dispară (dintr-un registru, dintr-o listă), rozând cu o radieră sau tăind cu o linie. ~ dintr-o evidență. [Sil. -di-a] /<fr. radier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RADIÉR ~e n. arhit. 1) Planșeu din beton armat care servește ca fundație pentru o construcție. 2) Căptușeală de beton sau de piatră executată pe fundul albiei unei ape pentru a evita eroziunea. [Sil. -di-er] /<fr. radier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RADIÉRĂ ~e f. Obiect mic, constând dintr-o placă mică de cauciuc, de diferite forme și culori, folosit la ștergerea celor scrise pe hârtie; gumă. [Sil. -di-e-] /<germ. Radier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RADIÁ vb. I. 1. intr., tr. A emite raze (de căldură, de lumină); a împrăștia (căldură sau lumină). ♦ intr. (Fig.) A fi foarte vesel, surâzător; a reflecta bucurie, fericire. 2. tr. A șterge (de pe o listă), a scoate din evidență. [Pron. -di-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. radier, it., lat. radiare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIÉR s.n. 1. Element de construcție format de obicei dintr-un planșeu de beton armat, care se întinde în toate direcțiile sub întreaga construcție pe care o susține. 2. v. radieră (2) s.f. / < fr. radier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIÉRĂ1 s.f. Gumă de șters. [Pron. -di-e-, pl. -re, var. radier (2) s.n. / < fr. radière, cf. germ. Radier(gummi)].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIÉRĂ2 s.f. Gravură în apă tare. [Cf. germ. Radierung].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIÁ1 vb. I. intr., tr. a emite, a împrăștia radial. II. intr. (fig.) a reflecta bucurie, fericire, a fi foarte vesel, surâzător. (< fr. radier, lat. radiare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RADIÁ2 vb. tr. a șterge de pe o listă, a scoate din evidență. (< fr. radier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radiér s. n. 1. Planșeu de beton armat, care se întinde în toate direcțiile sub întreaga construcție pe care o susține. 2. Căptușeală de beton, bolovani sau pavele, executată pe fundul albiei unei ape, între picioarele unui pod etc. împotriva eroziunii. 3. Boltă de beton sau de piatră la baza unui tunel. ◊ Canal care reglementează debitul de apă necesar plutăritului la ieșirea dintr-un baraj. (< fr. radier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RADIÉRĂ1 s. f. gumă de șters. (< germ. Radier /gummi/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RADIÉRĂ2 s. f. gravură în apă tare. (după germ. Radierung)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RADIÁ vb. 1. v. degaja. 2. (reg.) a răza. (Un astru care ~.) 3. (livr.) a exulta. (A ~ de fericire.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RADIÁ vb. a șterge. (A ~ dintr-o evidență.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RADIÉRĂ s. v. gumă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
radiá (a emite raze, a scoate din evidență) vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. radiéz, 3 sg. și pl. radiáză, 1 pl. radiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. radiéze; ger. radiínd (sil. -di-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
radiér s. n. (sil. -di-er), pl. radiére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
radiéră s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. radiérei; pl. radiére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)