Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
RADIOFICÁRE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiunii programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [Pr.: -di-o-] – V. radiofica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIOFICÁRE s.f. Acțiunea de a radiofica și rezultatul ei; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe sau la sate. [< radiofica, cf. rus. radiofikațiia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIOFICÁRE s. f. acțiunea de a radiofica; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe, sate etc. (< radiofica)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radioficáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radioficării; pl. radioficări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RADIOFICÁ vb. I. Tranz. (Folosit numai la timpurile compuse sau trecute). A instala în orașe și în sate posturi de radioficație, a efectua o radioficare. [Pr.: -di-o-] – Din radioficare și radioficat (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RADIOFICÁ tranz. (localități, edificii, locuințe etc.) A înzestra cu instalații de difuzare a programelor de radio. [Sil. -di-o-] /v. radioficație
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RADIOFICÁRE ~ări f. Înzestrare a orașelor și satelor cu posturi de radioficație. /v. a radiofica
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RADIOFICÁ vb. I. tr. A înzestra orașele și satele cu posturi de radioficație. [< radioficație].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIOFICÁ vb. tr. a instala aparatura de radioficare. (< radioficație)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radioficá vb. (sil. -di-o-) (numai la timpuri compuse sau simple trecute)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink