RADIOLOCÁȚIE, radiolocații, s. f. Detectarea și determinarea poziției unui obiect (în mișcare) față de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise, și transformarea acestora în semnale vizibile după reflectarea lor de către obiectul detectat. [Pr.: -di-o-] – Din engl. radiolocation, rus. radiolokațiia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIOLOCÁȚIE s.f. Detectarea și determinarea poziției unui post de radioemisiune cu ajutorul a două sau a mai multor posturi de radiorecepție; radioreperaj. [Gen. -iei. / < engl., fr. radiolocation, rus. radiolokațiia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIOLOCÁȚIE s. f. metodă care permite determinarea poziției unui obstacol prin reflectarea de către acesta a undelor electromagnetice; radioreperaj. (< rus. radiolokațiia, engl. radiolocation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radiolocáție s. f. (sil. -di-o-) locație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RADIOLOCÁȚIE ~i f. Detectare și localizare a unor obiecte în mișcare (avioane, rachete, nave etc.) cu ajutorul radarului. [Sil. -di-o-] /< engl. radiolocation, rus. radio-lokațija
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink