Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii:   
RASTÉL, rastele, s. n. 1. Suport compartimentat, făcut din bare de lemn sau de metal, pentru păstrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc. 2. Subansamblu al unor mașini de filat și al mașinilor de răsucit firele textile având rolul de a susține materialul cu care sunt alimentate aceste mașini1. [Pl. și: rasteluri] – Din it. rastello, germ. Rastel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RASTÉL s.n. Suport pe care se reazemă arme, schiuri etc. [Pl. -le, -luri. / < it. rastello, germ. Rastel cf. lat. rastellum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RASTÉL s. n. suport compartimentat pe care se reazemă arme, schiuri, biciclete etc. (< it. rastello, germ. Rastel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
!rastél (suport) s. n., pl. rastéle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
rastél (rastéluri), s. n. – Suport, întăritură. – Var. răstel. It. rastello, cf. sp. rastel (Scriban). Nu este posibilă der. direct din lat. rastĕllus (Philippide, Principii, 490, cf. Densusianu, Filologie, 448.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
rastél s. n., pl. rastéle /rastéluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RASTÉL ~uri n. Suport compartimentat de care se reazemă anumite obiecte (arme, schiuri, biciclete etc.). [Pl. și rastele] /<it. rastello, germ. Rastel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)