Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: ravac (substantiv neutru) , răvac   
RAVÁC s. n. 1. Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc (fără presare); vin superior obținut din acest must; vin limpede, separat de drojdie, prin trecerea lui dintr-un butoi în altul; vin rămas neînghețat dintr-un butoi expus la temperaturi joase. ♦ Vin obținut din diverse fructe de munte. 2. Miere curată care se scurge din fagurii expuși la soare. – Din tc. ravak.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RAVÁC n. 1) Must care se obține din stru-gurii striviți fără a fi dați la teasc. 2) Vin care se obține din acest must. 3) Miere care se scurge din fagurii expuși la soare. /<turc. ravak
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ravác s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
răvác (-curi), s. n.1. Miere naturală. – 2. Primul must, care curge fără a distruge strugurii. – Var. ravac. Tc. ravak (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1710), cf. sb. ravak.Der. răvăci, vb. (a pritoci vinul), probabil cuvînt identic cu a răvăși, vb. (a pritoci vinul; a descompune, a răscoli, a zăpăci), pentru al cărui semantism cf. cele două sensuri ale sp. trasegar; răvășeală (var. răvăceală), s. f. (dezordine, zăpăceală).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)