Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: reîncolți (verb) , reîncolțire (substantiv feminin)   
REÎNCOLȚÍRE, reîncolțiri, s. f. Acțiunea de a reîncolți și rezultatul ei. – V. reîncolți.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
reîncolțíre s. f., g.-d. art. reîncolțírii; pl. reîncolțíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REÎNCOLȚÍ, pers. 3 reîncolțéște, vb. IV. Intranz. A încolți, a germina din nou, a da din nou colț. – Re1- + încolți.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
reîncolțí vb., ind. prez. 3 sg. reîncolțéște, imperf. 3 sg. reîncolțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. reîncolțeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)