Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: reînființa (verb tranzitiv) , reînființare (substantiv feminin)   
REÎNFIINȚÁRE, reînființări, s. f. Acțiunea de a reînființa și rezultatul ei. – V. reînființa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REÎNFIINȚÁRE s. reîntemeiere. (~ unei societăți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reînființáre s. f. înființare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REÎNFIINȚÁ, reînființéz, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a întemeia din nou, a reface. – Re1- + înființa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REÎNFIINȚÁ ~éz tranz. A înființa din nou; a reîntemeia. [Sil. -fi-in-] /re- + a înființa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REÎNFIINȚÁ vb. a reîntemeia. (A ~ o societate.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reînființá vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg. reînființéz, 3 sg. și pl. reînființeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)