Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: reînturna (verb tranzitiv) , reînturnare (substantiv feminin)   
REÎNTURNÁRE, reînturnări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) reînturna și rezultatul ei. – V. reînturna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REÎNTURNÁRE s. v. înapoiere, rambursare, reîntoarcere, restituire, returnare, revenire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reînturnáre s. f., g.-d. art. reînturnării; pl. reînturnări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REÎNTURNÁ, reîntórn, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A se reîntoarce, a se înapoia, a reveni. 2. Tranz. A da înapoi, a înapoia. – Re1- + înturna (după fr. retourner).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REÎNTURNÁ reîntórn tranz. pop. 1) A face să se reîntoarcă. 2) (obiecte împrumu-tate) A da înapoi; a întoarce; a restitui; a reda. /re- + a înturna
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE REÎNTURNÁ mă reîntórn intranz. A se înturna din nou (de unde a plecat); a se reîntoarce; a se înapoia. /re- + a se înturna
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REÎNTURNÁ vb. v. da, înapoia, plăti, reîn-toarce, restitui, returna, reveni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reînturná vb., ind. prez. 1 sg. reîntórn, 3 sg. și pl. reîntoárnă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)