Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
REAUDIÉRE, reaudieri, s. f. (Jur.) Faptul de a reaudia. [Pr.: re-a-u-di-e-] – V. reaudia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REAUDIÉRE s.f. Acțiunea de a reaudia și rezultatul ei; reascultare. [Pron. re-a-u-di-e-. / < reaudia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REAUDIÉRE s. (JUR.) reascultare. (~ unui martor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reaudiére s. f. (sil. re-a-) audiere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REAUDIÁ, reaudiez, vb. I. Tranz. (Jur.) A audia din nou, a supune unui nou interogatoriu. [Pr.: re-a-u-di-a] – Re1- + audia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REAUDIÁ vb. I. tr. A audia din nou, a supune unui nou interogatoriu. [Pron. re-a-u-di-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < re- + audia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REAUDIÁ vb. tr. 1. (jur.) a audia din nou, a supune unui nou interogatoriu. 2. a asculta (ceva) din nou; a reasculta. (< re1- + audia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REAUDIÁ vb. (JUR.) a reasculta. (A ~ un martor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reaudiá vb. (sil. re-a-) audia
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink