Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: rebobina (verb tranzitiv) , rebobinare (substantiv feminin)   
REBOBINÁRE, rebobinări, s. f. Acțiunea de a rebobina și rezultatul ei. – V. rebobina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REBOBINÁRE s.f. Acțiunea de a rebobina și rezultatul ei. [< rebobina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
rebobináre s. f. bobinare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REBOBINÁ, rebobinez, vb. I. Tranz. A bobina din nou, a reface bobinajul unei mașini electrice. – Din fr. rebobiner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REBOBINÁ vb. I. tr. 1. A bobina din nou (o mașină electrică). 2. (Cinem.) A întoarce filmul, pentru a fi adus din nou cu începutul, după rulare. [P.i. -nez. / < fr. rebobiner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REBOBINÁ vb. tr. 1. a bobina din nou (o mașină electrică). 2. a readuce o bandă perforată sau magnetică ori un film în poziția inițială sau dorită. (< fr. rebobiner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rebobiná vb., ind. prez. 1 sg. rebobinéz, 3 sg. și pl. rebobineáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)