REBRUSMÉNT, rebrusmente, s. n. Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus al șirului de vagoane. – Din fr. rebroussement.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REBRUSMÉNT s.n. 1. (Constr.) Schimbare a direcției traseului unei căi ferate, astfel încât cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției. 2. (Geogr., geol.) Întoarcere bruscă a direcției catenelor muntoase. [< fr. rebroussement].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REBRUSMÉNT s. n. 1. schimbare a direcției traseului unei căi ferate, metrou sau tramvai, astfel încât cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției. 2. întoarcere bruscă a direcției catenelor muntoase. (< fr. rebroussement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rebrusmént s. n. (sil. -brus-), pl. rebrusménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REBRUSMÉNT ~e n. Schimbare a direc-ției mișcării unui tren (prin mutarea locomoti-vei la celălalt capăt). /<fr. rebroussement
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink