Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: recircula (verb tranzitiv) , recirculare (substantiv feminin)   
RECIRCULÁRE, recirculări, s. f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substanțe în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. 2. Recirculație. – V. recircula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECIRCULÁRE s.f. Recirculație. [< re- + circulare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
recirculáre s. f., g.-d. art. recirculării; pl. recirculări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECIRCULÁ, recírcul, vb. I. Tranz. A face să intre într-un proces de recirculare. – Re1- + circula (după fr. récirculer).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECIRCULÁ vb. tr. a face să intre într-un proces de circulație. (< fr. récirculer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
recirculá vb., ind. prez. 1 sg. recírcul, 3 sg. și pl. recírculă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)