Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RECITÁNT, -Ă, recitanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Despre voci sau instrumente) Care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale. 2. S. m. Persoană care, într-un oratoriu sau într-o cantată, interpretează recitative. – Din fr. récitant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECITÁNT, -Ă adj. (Despre voci sau instrumente) Care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale. // s.m. Persoană care, într-un oratoriu sau într-o cantată, cântă recitative. [< fr. récitant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECITÁNT, -Ă I. adj. (despre voci, instrumente) care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale. II. s. m. solist care, într-un oratoriu sau într-o cantată, cântă recitative. (< fr. récitant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
recitánt adj. m., s. m., pl. recitánți; f. sg. recitántă, pl. recitánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECITÁNT ~tă (~ți, ~te) (despre voci sau instrumente). Care execută singur partea principală a unei bucați muzicale. /<fr. récitant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)