Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: recombina (verb tranzitiv) , recombinare (substantiv feminin)   
RECOMBINÁRE, recombinări, s. f. (Fiz.) Neutralizare reciprocă a purtătorilor de sarcină electrică de semn contrar, produsă fie direct, la întâlnirea acestora, fie indirect, prin mijlocirea unei particule neutre. – V. recombina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECOMBINÁRE s.f. Acțiunea de a recombina și rezultatul ei. ♦ (Fiz.) Neutralizare reciprocă a particulelor cu sarcină electrică de semn contrar; recombinație. ◊ Recombinare genetică = schimb de material genetic între bacterii. [< recombina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECOMBINÁRE s. f. 1. acțiunea de a recombina. 2. (fiz.) neutralizare reciprocă a particulelor cu sarcină electrică de semn contrar. 3. (biol.) apariție a unui nou genotip prin schimb de material genetic între doi parentali care diferă prin două proprietăți ereditare. (< recombina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
recombináre s. f. combinare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECOMBINÁ, recombin, vb. I. Tranz. A combina din nou elementele unui tot. ♦ Refl. recipr. A realiza o recombinare. – Din fr. recombiner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECOMBINÁ vb. I. tr. A combina din nou. [Cf. it. ricombinare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECOMBINÁ vb. tr. a combina din nou. (< fr. recombiner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
recombiná vb., ind. prez. 1 sg. recombín, 3 sg. și pl. recombínă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECOMBINÁRE (‹ re2 + combinare) s. f. 1. (FIZ.) Neutralizare reciprocă a purtătorilor de sarcină electrică de semn contrar, produsă fie direct la întâlnirea acestora, fie indirect, prin mijlocirea unei particule neutre, cu refacerea moleculelor substanței respective. 2. (GENET.) Rearanjare a materialului genetic ce are loc în momentul formării celulelor reproducătoare (gameți). La organismele eucariote se întâlnesc două tipuri principale de r. intracromozomială, prin schimb reciproc de gene între cromozomii pereche (crossing-over), și intercromozomială, prin separarea independentă a perechilor de cromozomi. Datorită r., gameții produși de un individ sunt extrem de variați din punct de vedere genetic; prin combinarea probabilistică a lor în procesul fecundației se obține un număr imens de genotipuri, astfel încât niciodată copiii unei familii nu sunt identici cu părinții sau bunicii și nici între ei.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)