Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
RECĂDÉRE, recăderi, s. f. Acțiunea de a recădea și rezultatul ei. ♦ (Med.; înv.) Recidivă. – V. recădea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECĂDÉRE s.f. Acțiunea de a recădea și rezultatul ei. [< recădea].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECĂDÉRE s. v. recidivă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
recădére s. f. cădere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECĂDEÁ, recád, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Re1- + cădea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECĂDEÁ vb. I. intr. A cădea din nou. ♦ (Fig.) A reveni, a se întoarce din nou la ceva. [< re- + cădea].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECĂDEÁ vb. a reveni. (A ~ în poziția inițială.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
recădeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recád, 1 pl. recădém; conj. prez. 3 sg. și pl. recádă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink