REDÁCTOR, -OÁRE, redactori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste etc. sau care redactează (2). 2. Persoană care scrie, care întocmește, care compune un articol, un act etc. – Din fr. rédacteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REDÁCTOR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care scrie, care compune (un act, un articol). ♦ Scriitor, publicist, specialist care redactează un ziar, o revistă etc. ♦ Redactor responsabil (sau -șef) = conducătorul, responsabilul unei redacții, care are răspunderea oficială a celor publicate. ♦ Cel care pregătește pentru publicare lucrarea unui autor. [< fr. rédacteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care scrie, întocmește (un act, un articol). ◊ scriitor, publicist care redactează o carte, un ziar etc. 2. cel care pregătește manuscrisele pentru a putea fi publicate. (< fr. rédacteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
redáctor s. m., pl. redáctori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REDÁCTOR ~i m. Persoană specializată în lucrări de redactare. ◊ ~-șef conducător al unei publicații periodice sau al redacțiilor unei edituri, îngrijind lucrările care se tipăresc. /<fr. rédacteur, germ. Redaktor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
redactoáre s. f., g.-d. art. redactoárei; pl. redactoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
redáctor-șef s. m., pl. redáctori-șefi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
redáctor-șef adjúnct s. m. + adj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink