Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
REDUCĂTÓR, reducători, s. m. Substanță care, într-o reacție de oxido-reducere, pierde electroni, oxidându-se. – Reduce + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REDUCĂTÓR s.n. Reductor (2). [< reduc(e) + -(ă)tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REDUCĂTÓR s. (CHIM.) reductor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reducătór s. m., pl. reducătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REDUCĂTÓR ~i m. chim. Substanță care într-o reacție cedează unul sau mai mulți electroni, oxidându-se. / a reduce + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REDUCĂTÓR (‹ reduce) s. m. 1. Substanță chimică care în reacția de oxidoreducere cedează electroni, oxidându-se; reductor (3). 2. (BIOL.) Descompunător; organism (îndeosebi bacterie sau ciupercă) care își obține energia necesară prin descompunerea chimică a materiei organice moarte. Au un rol important în cadrul circuitului materiei în ecosistemele naturale.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)