REFORMÍSM s. n. 1. Atitudine politică bazată pe propagarea reformelor. 2. Curent politic care preconizează progresul și schimbările în societate numai pe calea reformelor. – Din fr. réformisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REFORMÍSM n. 1) Curent politic care preconizează progresul în societate prin reforme. 2) Atitudine reformatoare. /<fr. réformisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REFORMÍSM s.n. Atitudine politică bazată pe propagarea reformelor. ♦ Curent politic care neagă necesitatea revoluției și preconizează înlocuirea luptei revoluționare cu reforme mărunte, care nu ating bazele orânduirii capitaliste. [Cf. fr. réformisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REFORMÍSM s. n. 1. curent politic în mișcarea muncitorească, ce neagă necesitatea revoluției și a dictaturii proletariatului, preconizând înlocuirea luptei revoluționare cu reforme mărunte, care nu ating bazele orânduirii capitaliste. 2. atitudine politică bazată pe introducerea reformelor. (< fr. réformisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reformísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink