Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
REGÁLĂ1, regale, s. f. (Ieșit din uz) Pahar de bere mai mic decât țapul; cantitatea de bere din acest pahar. – Din regal2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGÁLĂ2, regale, s. f. Instrument de suflat asemănător cu orga, dar mai mic decât aceasta. ♦ Unul dintre registrele orgii. – Din fr. régale.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGÁLĂ1 s.f. (Liv.) Drept considerat ca inerent monarhiei. [< fr. régale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGÁLĂ2 s.f. Instrument de suflat asemănător orgii, dar mai mic decât aceasta. ♦ Unul dintre registrele orgii. [< fr. régale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGÁLĂ s. f. vechi instrument muzical de suflat cu claviatură, un fel de orgă portativă. ◊ unul dintre registrele orgii. (< it. regale. fr. régale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
regálă (pahar de bere, instrument muzical) s. f., g.-d. art. regálei; pl. regále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REGÁL2, -Ă, regali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; p. ext. bogat, luxos, maiestuos, mândru. 2. S. n. (Livr.), Ospăț mare, bogat; banchet festiv. ♦ Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). Plăcere mare; dar2 plăcut. 3. Adj. (În sintagmă) ◊ Apă regală = amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. – Din fr. régal(e), it. regale, lat. regalis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGALÁ, regalez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) ospăta bine, a (se) cinsti. ♦ Tranz. A desfăta, a încânta. ♦ A dărui. – Din fr. régaler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REGALÁ ~éz tranz. livr. A trata din abundență cu mâncăruri și băuturi alese. /<fr. régaler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de regi; propriu regilor. Palat ~. 2) fig. Care se impune prin măreție; cu aspect grandios și impunător. 3): Apă ~ă amestec de acid azotic și acid clorhidric care se folosește la dizolvarea unor metale. /<fr. régal[e], it. regale, lat. regalis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGÁL2 ~e n. livr. Masă bogată oferită cu ocazia unei zile festive; masă de sărbă-toare. /<fr. régal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGÁL3 ~e n. tipogr. Dulap în care se păstrează casetele cu litere și suporturile pentru pagini. /<germ. Regal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGÁLĂ1 ~e f. 1) Instrument muzical pneumatic, asemănător cu orga, dar de dimen-siuni mai mici. 2) Unul dintre registrele orgii. /<fr. régale
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGÁLĂ2 ~e f. înv. 1) Pahar înalt (cu capacitatea de 0,25 litri) din care se bea bere. 2) Conținutul unui asemenea pahar. /Din regal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGÁL1 s.n. (Poligr.) Raft în formă de pupitru, în care se păstrează casetele cu litere. [Pl. -le. / < germ. Regal].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGÁL, -Ă adj. De rege; al regelui; regesc. ♦ (Poet.) Maiestuos, măreț. [< fr. régal, it. regale, lat. regalis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGALÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A dărui. ♦ refl. A-și face o anumită plăcere; a se cinsti. [< fr. régaler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGÁL3, -Ă adj. 1. de rege; regesc. 2. demn de un rege, maiestuos. (< fr. régal, lat. regalis, it. regale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGALÁ vb. I. tr., refl. a(-și) face o anumită plăcere; a (se) ospăta bine. II. tr. (fig.) a desfăta, a încânta. (< fr. régaler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGÁL adj. regesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ápă regálă s. f. + adj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
regál adj. m., pl. regáli; f. sg. regálă, pl. regále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
regál (ospăț bogat, dulăpior) s. n., pl. regále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
regalá vb., ind. prez. 1 sg. regaléz, 3 sg. și pl. regaleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REVISTA FUNDAȚIILOR REGALE, publicație lunară cu caracter cultural, literar și artistic, apărută la București (1 ian. 1934-31 dec. 1947), având succesiv ca redactori-șefi pe Paul Zarifopol, Camil Petrescu și D. Caracostea. Începând cu i sept. 1945 a apărut o nouă serie, avându-l director pe Al. Rosetti. Au colaborat A. Maniu, T. Arghezi, I. Pillat, G. Lesnea, Camil Petrescu, E. Jebeleanu, Magda Isanoș, G. Dumitrescu, Al. Philippide, M.R. Paraschivescu, G. Mihăescu, V. Eftimiu, G. Bogza, S. Cioculescu, V. Streinu, M. Eliade, T. Vianu, Al. Dima, P. Comarnescu, G. Oprescu, E. Lovinescu ș.a.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)