Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
REGLEMENTÁRE, reglementări, s. f. Acțiunea de a reglementa și rezultatul ei. ♦ Ansamblu de norme juridice aplicabile într-un anumit domeniu. ♦ Operație de stabilire a acestor norme. – V. reglementa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGLEMENTÁRE s.f. Acțiunea de a reglementa și rezultatul ei; aranjare, normare. [< reglementa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGLEMENTÁRE s. 1. (JUR.) legalizare, legiferare, (înv.) legiuire. (~ unei stări de lucruri.) 2. aran-jare, orânduire, stabilire, (rar) regulare, (înv.) regularisire. (~ unei situații neclare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reglementáre s. f. (sil. -gle-), g.-d. art. reglementării; pl. reglementări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REGLEMENTÁ, reglementez, vb. I. Tranz. A supune ceva unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune în ordine, a aranja. – Din fr. réglementer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGLEMENTÁR, -Ă, reglementari, -e, adj. Care este sau se face conform unor regulamente sau unor norme. ♦ (Înv.) Care este în legătură cu Regulamentul organic; regulamentar. – Din fr. réglementaire, germ. reglementarisch.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REGLEMENTÁ ~éz tranz. A aduce în conformitate cu un regulament; a supune unor norme. ~ circulația rutieră. /<fr. réglementer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGLEMENTÁR ~ă (~i, ~e) Care se face sau este conform unui regulament; în concordanță cu un regulament. /<fr. régle-mentaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGLEMENTÁ vb. I. tr. A stabili norme sau reguli, a supune unor norme; a aranja, a pune în ordine. [< fr. réglementer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGLEMENTÁR, -Ă adj. Conform unor norme, unor regulamente. ♦ Regulamentar. [Cf. fr. réglementaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGLEMENTÁ vb. tr. a stabili norme, reguli, a supune unor norme; a pune în ordine. (< fr. réglementer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGLEMENTÁR, -Ă adj. conform unui regulament; regulamentar. (< fr. réglementaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGLEMENTÁ vb. 1. (JUR.) a legaliza, a legifera, (înv.) a legiui. (A ~ condițiile de ...) 2. a aranja, a orândui, a stabili, (rar) a regula, (înv.) a regularisi. (Și-a ~ situația neclară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
REGLEMENTÁR adj. regulamentar, (înv.) regular. (Conform dispozițiilor ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Reglementar ≠ nereglementar
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
reglementá vb. (sil. -gle-), ind. prez. 1 sg. reglementéz, 3 sg. și pl. reglementeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
reglementár adj. m. (sil. -gle-), pl. reglementári; f. sg. reglementáră, pl. reglementáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REGLEMENTÁRE (‹ reglementa) s. f. 1. Acțiunea de a reglementa. 2. (Dr.) Ansamblu de norme juridice aplicabile într-un anumit domeniu (ex. în materie de transport, de construcții, de aprovizionare tehnică-materială); operația de stabilire a acestor reguli. R. este larg utilizată spre a desemna normele impuse în mod public conducerii unei firme (industrii) mai ales în ce privește siguranța și normele de protecție pașnică a mediului. 3. Reglementarea pașnică a problemelor internaționale = principiu fundamental al dreptului internațional, înscris în Carta O.N.U., potrivit căruia statele sunt obligate să rezolve problemele litigioase dintre ele pe cale politică, prin negocieri și nu prin amenințarea cu forța sau cu folosirea forței. 4. Reglementarea nașterilor (contracepția) = acțiune destinată evitării temporare a procreației. Proces încurajat de Organizația Mondială a Sănătății, după 1985, pentru îngrădirea nașterilor în țările cu o explozie demografică rapidă greu suportabilă de statele respective.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)