Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: regrupa (verb tranzitiv) , regrupare (substantiv feminin)   
REGRUPÁRE, regrupări, s. f. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei. – V. regrupa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGRUPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei; reunire. [< regrupa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGRUPÁRE s. v. reunire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
regrupáre s. f. (sil. -gru-); pl. regrupări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REGRUPÁ, regrupez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) grupa din nou. – Din fr. regrouper.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REGRUPÁ ~éz tranz. 1) A grupa din nou. 2) A face să se regrupeze. /re- + a grupa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE REGRUPÁ se ~eáză intranz. A se grupa din nou. /re- + a se grupa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) grupa din nou. [Cf. fr. regrouper].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGRUPÁ vb. tr., refl. a (se) grupa din nou. (< fr. regrouper)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGRUPÁ vb. v. reuni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
regrupá vb. (sil. -gru-), ind. prez. 1 sg. regrupéz, 3 sg. și pl. regrupeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)