Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: rejudeca (verb tranzitiv) , rejudecare (substantiv feminin)   
REJUDECÁRE, rejudecări, s. f. Acțiunea de a rejudeca.V. rejudeca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REJUDECÁRE s.f. Acțiunea de a rejudeca. [< rejudeca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
rejudecáre s. f., g.-d. art. rejudecării; pl. rejudecări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REJUDECÁ, rejúdec, vb. I. Tranz. 1. (Jur.) A judeca din nou un proces. 2. A judeca încă o dată pentru a aprofunda sau a elimina erorile. – Re1- + judeca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REJUDECÁ vb. I. tr. A judeca a doua oară. [< re- + judeca, după fr. rejuger].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REJUDECÁ vb. tr. 1. a judeca din nou un proces. 2. a judeca încă o dată pentru a înlătura erorile. (< re1- + judeca)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rejudecá vb., ind. prez. 1sg. rejúdec, 3 sg. și pl. rejúdecă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)