Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
REOBÁZĂ, reobaze, s. f. Măsură a stării de excitabilitate a unui nerv, mușchi etc., reprezentată de valoarea minimă a intensității stimulului natural sau artificial necesară pentru a provoca excitația. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéobase.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REOBÁZĂ s.f. (Fiz.) Intensitate minimă a unui curent galvanic, capabil să producă excitația unui țesut viu. [< fr. rhéobase, cf. gr. rheos – curent, basis – bază].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REOBÁZĂ s. f. intensitate minimă a unui curent galvanic, capabil să producă excitația unui țesut viu. (< fr. rhéobase)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reobáză s. f. (sil. re-o-), g.-d. art. reobázei; pl. reobáze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)