Dex repartizare

REPARTIZÁRE, repartizări, s. f. 1. Acțiunea de a repartiza și rezultatul ei. 2. (În sintagmele) Repartizare a cheltuielilor = distribuire a cheltuielilor indirecte de producție asupra costurilor produselor, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate. Repartizare a sarcinilor = precizare a obligațiilor profesionale pe persoane, secții, ateliere, sectoare etc. – V. repartiza.

REPARTIZÁRE s.f. Acțiunea de a repartiza și rezultatul ei; repartiție; (spec.) înscris prin care este repartizat ceva. [< repartiza].

REPARTIZÁRE s. 1. v. distribuire. 2. v. atribuire. 3. v. afectare. 4. v. aranjare. 5. trecere, vărsare. (~ lui în altă unitate.)

repartizáre s. f., g.-d. art. repartizării; pl. repartizări

REPARTIZÁ, repartizez, vb. I. Tranz. A împărți, a distribui ceva (după anumite norme). – După fr. répartir.

A REPARTIZÁ ~éz tranz. 1) (bunuri materiale) A da conform unor reguli sau principii; a împărți; a distribui. ~ rolurile. 2) (persoane) A împărți într-un spațiu (dând fiecăruia o anumită misiune); a distribui. 3) A împărți în prealabil, prevăzând modul de utilizare; a eșalona (în timp și în spațiu). ~ timpul de muncă. /<fr. répartir

REPARTIZÁ vb. I. tr. 1. A distribui, a împărți. 2. A pune pe cineva într-un anumit loc sau domeniu de activitate; a numi. [Cf. fr. répartir, it. ripartire].

REPARTIZÁ vb. tr. 1. a distribui, a împărți. 2. a pune pe cineva într-un anumit loc sau domeniu de activitate; a numi. (după fr. répartir)

REPARTIZÁ vb. 1. v. distribui. 2. v. atribui. 3. v. afecta. 4. v. aranja. 5. a trece, a vărsa. (L-a ~ la artilerie.)

repartizá vb., ind. prez. 1 sg. repartizéz, 3 sg. și pl. repartizeáză