Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: reprima (verb tranzitiv) , reprimare (substantiv feminin)   
REPRIMÁRE, reprimări, s. f. Acțiunea de a reprima și rezultatul ei. – V. reprima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REPRIMÁRE s.f. Acțiunea de a reprima și rezultatul ei; înăbușire, oprimare; represiune. [< reprima].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REPRIMÁRE s. 1. înăbușire, (înv.) supresiune, (fig.) sugrumare. (~ unei răscoale.) 2. represiune. (Măsuri de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reprimáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. reprimării; pl. reprimări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REPRIMÁ, reprím, vb. I. Tranz. A curma, a înăbuși, a împiedica prin mijloace drastice, violente desfășurarea unei acțiuni, un act de revoltă etc. – Din fr. réprimer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REPRIMÁ reprím tranz. (acțiuni de revoltă, de opoziție etc.) A curma prin violență; a înăbuși. /<fr. réprimer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REPRIMÁ vb. I. tr. A pune capăt, a înăbuși prin măsuri drastice (o acțiune, o opoziție etc.). [P.i. reprím. / < fr. réprimer, it., lat. reprimere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REPRIMÁ vb. tr. a înăbuși prin măsuri drastice, violente (o opoziție politică, o revoltă etc.). (< fr. réprimer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REPRIMÁ vb. a înăbuși, (fig.) a sugruma. (A ~ o răscoală.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. reprím, 3 sg. și pl. reprímă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)