REPROBATÓR, -OÁRE, reprobatori, -oare, adj. Care reprobă. – Din fr. réprobateur, lat. reprobator, -oris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REPROBATÓR, -OÁRE adj. Care reprobă; reprobativ. [Cf. fr. réprobateur, lat. reprobator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REPROBATÓR, -OÁRE adj. care reprobă; reprobativ. (< fr. réprobateur, lat. reprobator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REPROBATÓR adj. v. dezaprobator.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reprobatór adj. m. (sil. -pro-), pl. reprobatóri; f. sg. și pl. reprobatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REPROBATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care reprobă; dezaprobator. Privire ~oare. /<fr. réprobateur, lat. reprobator
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink