Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RESTÁNT, -Ă, restanți, -te, adj. Rămas în urmă; neachitat în termenul legal; întârziat. – Din fr. restant, germ. restant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RESTÁNT, -Ă adj. Rămas în urmă; întârziat. [Cf. fr. restant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RESTÁNT, -Ă adj. neachitat. ◊ rămas în urmă. (< fr. restant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RESTÁNT adj. întârziat. (Plată ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
restánt adj. m., pl. restánți; f. sg. restántă, pl. restánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RESTÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care se află în restanță; rămas în urmă. 2) (despre datorii, sume de bani etc.) Care nu este achitat la timp; neachitat la termen. /<fr. restant, germ. restant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)