Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RESTITUTÓR, -OÁRE, restitutori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dă înapoi ceva. – Din it. restitutore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RESTITUTÓR s.m. Cel care dă înapoi, restituie un lucru. // s.n. Aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. [< lat. restitutor, cf. fr. restituteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RESTITUTÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care restituie un lucru. II. s. n. aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. (< fr. restituteur, it. restitutore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
restitutór (rar) s. m., pl. restitutóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
restitutór s. m. (sil. mf. -sti-), pl. restitutóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
restitutoáre (rar) s. f., g.-d. art. restitutoárei; pl. restitutoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
restitutoáre s. f. (sil. mf. -sti-), g.-d. art. restitutoárei; pl. restitutoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)