RESURÉCȚIE, resurecții, s. f. (Livr.) Reînviere; trezire, deșteptare. – Din fr. résurrection, lat. resurrectio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RESURÉCȚIE s.f. (Liv.) Reînviere; trezire, deșteptare. [Gen. -iei, var. resurecțiune s.f. / cf. fr. résurrection, lat. resurrectio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RESURÉCȚIE s. f. reînviere; trezire, deșteptare. (< fr. résurrection, lat. resurrectio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RESURÉCȚIE s. v. reînsuflețire, reînviere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
resurécție s. f. (sil. -ți-e), art. resurécția (sil. -ți-a), g.-d. art. resurécției; pl. resurécții, art. resurécțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink