RESÚRSĂ, resurse, s. f. 1. Rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată. ◊ Resurse naturale = totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a apelor și a pădurilor de care dispune o țară. Resurse de (forțe de) muncă = totalitatea persoanelor care au vârsta și sunt capabile de muncă, precum și a persoanelor în vârstă apte de muncă, care pot fi sau sunt ocupate într-o ramură a economiei. 2. Durată de timp în ore de zbor admisă pentru utilizarea normală a unui avion între două reparații generale sau între două revizii. – Din fr. ressource.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RESÚRSĂ s.f. 1. (Mai ales la pl.) Rezerve, surse de mijloace; posibilități. 2. Evoluție de redresare a unui avion, efectuată după un picaj pentru a reveni în zbor orizontal. [< fr. ressource].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RESÚRSĂ s. f. 1. (pl.) rezervă, (sursă de) mijloace care pot fi valorificate la un moment dat; posibilitate. 2. evoluție de redresare a unui avion efectuată după un picaj, pentru a reveni în zbor orizontal. ◊ durată, în ore de zbor, admisă pentru utilizarea normală a unui avion între două reparații sau revizii succesive. (< fr. ressource)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RESÚRSĂ s. (mai ales la pl.) v. fond.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
resúrsă s. f. sursă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RESÚRSĂ ~e f. mai ales la pl. Totalitate a surselor sau a rezervelor care pot fi valorificate. ~e materiale. ~e de muncă. /<fr. ressourse
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink