Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
REVANȘÁ, revanșez, vb. I. Refl. A întoarce cuiva binele sau răul făcut; a-și lua revanșa. ♦ (Sport) A reuși să-și învingă adversarul după ce, în meciul anterior, fusese învins de el. – Din fr. revancher.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REVANȘÁ vb. I. refl. A-și lua revanșa. ♦ A întoarce cuiva binele sau (ironic) răul făcut. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. revancher].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REVANȘÁ vb. refl. a întoarce cuiva binele (sau răul) făcut; a-și lua revanșa. (< fr. revancher)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
revanșá vb., ind. prez. 1 sg. revanșéz, 3 sg. și pl. revanșeáză, 1 pl. revanșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. revanșéze; ger. revanșând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REVÁNȘĂ, revanșe, s. f. Acțiune prin care cineva se revanșează; răzbunare pentru un rău suferit de cineva sau răsplată pentru un serviciu făcut. ◊ Spirit de revanșă = dorință de răzbunare; revanșism. ♦ (Sport) Partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă anterior încearcă să obțină victoria în fața aceluiași adversar. – Din fr. revanche.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE REVANȘÁ mă ~éz intranz. 1) A-și lua revanșa; a întoarce cuiva binele sau răul cauzat anterior. 2) sport A-și lua revanșa; a obține o victorie după o înfrângere anterioară. /<fr. revancher
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REVÁNȘĂ ~e f. 1) Acțiune prin care cineva răzbună un rău pricinuit sau răsplătește un bine. ◊ Spirit de ~ dorință nestrămutată de răzbunare; revanșism. A-și lua ~a a plăti cuiva o neplăcere suferită; a-și scoate pârleala. 2) sport Partidă prin care cel învins încearcă să-și biruie adversarul. Meci ~. [G.-D. revan-șei] /<fr. revanche
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REVÁNȘĂ s.f. 1. Acțiunea prin care cineva se revanșează; (concr.) răzbunare sau răsplată pentru un rău suferit de cineva sau pentru un serviciu făcut. 2. (Sport) Partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă încearcă să-și învingă adversarul care a câștigat într-o competiție anterioară. [< fr. revanche].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REVÁNȘĂ s. f. acțiunea prin care cineva se revanșează; răzbunare pentru un rău suferit sau răsplată pentru un serviciu făcut de cineva. ◊ (sport) partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă încearcă să-și învingă adversarul care a câștigat într-o competiție anterioară. (< fr. revanche)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
revánșă s. f., g.-d. art. revánșei; pl. revánșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink